"Istorii si personaje"

Happy end cu trenul

Povestile care se termina frumos sunt de fapt neterminate 🙂 de cate ori se intampla sa iasa toate cum ne-am dorit sau cum am fi vrut sa programam sa iasa ?

Ok, sa zicem ca probabilitatea sa iei 10 la un examen oral pentru care ai invatat, ai fost la toate seminariile, iar proful te place ca pe un student silitor si/ sau cu minte brici si/ sau cu potential mare.

Sau sa nu te ploua, desi ai iesit din casa, sfidand pe Sfantul Ilie, in maiou, pantaloni scurti si sandale cu bretele, asta si fiindca prognoza a zis ca nu e nici pic de nor si nici n-o sa fie inca o saptamana de-aici incolo.

Inca e o probabilitate buna sa gasesti in magazin perechea de jeans ochita in urma cu o saptamana, desi porti marime care se gaseste greu si se epuizeaza repede. Si tot ai sanse sa gasesti, cand inca sunt 32 de grade afara, bereta rosie de lana pe care ai cautat-o toata iarna trecuta, ca s-o asortezi la un sal pe care nu l-ai mai cumparat.

Sa zicem ca probabilitatea de „happy ending” la toate micile chestii care ni se intampla in fiecare zi e direct proportionala cu controlul pe care il ai asupra circumstantelor – ti-ai luat umbrela sau ai masina – ce mai conteaza ca ploua ? tocmai ai luat salariul – inca ai bani sa platesti si intretinerea si sa iti cumperi si ce jeansii si bereta rosie, etc-etc.

Daca pleci devreme de-acasa, ai sanse bune sa ajungi sa iti duci pantofii la reparat, sa lasi paltonul la curatat, sa platesti factura la telefon, sa ajungi la timp la serviciu [acolo, daca ai noroc sa nu se intample 2-3 chestii urgente, cum ar fi o sedinta neplanificata, poate pleci si la timp, sau maxim cu jumate de ora intarziere peste program] si poate ajungi si la intalnirea cu prietenii la celalalt capat al orasul, sau in orice caz peste centrul supra-aglomerat.

Ce vreau sa zic e ca-i usor sa prinzi trenul care trebuie, daca stii la ce ora pleaca si incotro. Dar daca nu stii ? cum stii ca ai luat trenul care trebuie, de unde stii ca te duce unde vrei tu ? Presupunand ca si stii unde vrei sa ajugi, adica. Oare, daca ai gresit trenul, mai poti sa te dai jos intr-o gara prafuita si sa speri ca trenul tau stralucitor opreste acolo si ca o sa il prinzi de data asta ? Ai zice ca daca trenul te-a gasit, a oprit, te-ai urcat, ai bilet la clasa I si toate merg ca pe roate (sic!) ai ajuns la happy end.

Dar daca dupa ce l-ai prins pe trenul ala care stiai tu ca e bun, dupa ce mergi niste mai multe statii, ti se ia, si-ai vrea sa schimbi directia ? Mai ai curaj sa cobori iar intr-o gara prafuita sa astepti alt tren care s-ar putea sa nu mai vina ?

Ma rog, probleme grele si prea multe metafore pentru sambata seara 🙂 M-am uitat la Alex si Emma, si ma gandeam ce simplu ar fi sa putem schimba „povestea [calatoria ?] doar prin re-scrierea ei 🙂

Anunțuri

Discuție

18 gânduri despre &8222;Happy end cu trenul&8221;

  1. Rita, la fix le-ai spus… uf, trenurile astea, mai ales daca esti zapacit, orgolios si nimeresti si gara aglomerata… Acu’ vreo 10 ani coboram din tren si pe camp pustiu, acum nu cred ca am curajul sa cobor, decat cel mult intr-o gara civilizata cat de cat (am dat-o si eu in metafora, ca parca doare mai putin;))

    Scris de Elena | 7 Septembrie 2008, 8:45 am
  2. ai pierdut vreun tren?? :))

    Scris de nelu | 7 Septembrie 2008, 2:50 pm
  3. Prea multe intrebari pe metru patrat :). Si mult prea multe trenuri… :). Distractie, adica munca placuta in Spania 🙂

    Scris de Lucian | 7 Septembrie 2008, 4:29 pm
  4. Elena, io nici acu’ 10 ani n-am coborat in camp 🙂 Da’ tare mi-i ca in una din zilele astea o sa sar din mers…Ritchiu – tot ar fi ceva daca as sti ca l-am pierdut. Dar chestia e ca sunt in tren acuma, merge repede, si io habar n-am daca e trenul bun ori ba 🙂[Daca intelege cineva ce vreau sa zic, sa imi traduca si mie :))]

    Scris de Rita | 7 Septembrie 2008, 4:33 pm
  5. Lucian, mai am pana la Spania 🙂 plec abia duminica viitoare 😉

    Scris de Rita | 7 Septembrie 2008, 4:35 pm
  6. Si da, cam multe trenuri, aia zic si eu, ca nici nu mai stiu ce vroiam sa exprim initial 😀 Era ceva epocal, si capital, oricum !

    Scris de Rita | 7 Septembrie 2008, 4:37 pm
  7. :)) …nu vrei tu să mergi mai bine cu avionul? pare mai sigur, sincer..=))

    Scris de nelu | 7 Septembrie 2008, 8:51 pm
  8. Ritchiu – ce abordare practica 😀 Will do, pentru Spania cel putin ! Bineinteles, iti dai seama ca problema ramane valabila si in cazul avioanelor – dar partea si mai proasta e ca escalele sunt mai rare decat opririle in gari prafuite :))

    Scris de Rita | 7 Septembrie 2008, 9:33 pm
  9. Atunci distractie placuta la munca in Bucuresti 🙂

    Scris de Lucian | 8 Septembrie 2008, 11:13 am
  10. U-hu ! inca ce ma distrez 😛 Posibil sa fac un eveniment in Sibiu 😉 sa vedem daca ne aproba bugetul…

    Scris de Rita | 8 Septembrie 2008, 11:14 am
  11. Daca e, haidati 🙂

    Scris de Lucian | 8 Septembrie 2008, 3:48 pm
  12. :)) Lucian, te tin la curent, promit !Cum e in concediu ?

    Scris de Rita | 8 Septembrie 2008, 3:49 pm
  13. pai mai rita, cum plec de acasa, cum te gasesc deprimata. of

    Scris de Maria Coman | 8 Septembrie 2008, 7:13 pm
  14. Sa nu care cumva sa sari din tren!!!Si tine-ne la curent cu bugetul ala aprobat pentru Sibiu… Toamna-Sibiu-frumos-frumos!

    Scris de Elena | 8 Septembrie 2008, 7:17 pm
  15. Maria, hai ca nu e chiar asa 😀 si nu ma lasa inima sa iti zic sa nu mai pleci, doar ca sa nu mai fiu eu deprimata 😀Elena – nu sar – n-am atata tupeu :)) Cu evenimentul la Sibiu – cred ca mai mare bataie de cap o sa am… Ma rog, om vedea.

    Scris de Rita | 8 Septembrie 2008, 7:20 pm
  16. E foarte bine in concediu, aseara am reusit sa merg si eu s ajoc fotbal cu prietenii, lucru care nu mi se intampla daca nu sunt lunea acasa

    Scris de Lucian | 9 Septembrie 2008, 11:12 am
  17. Si acum stau de vreo 3 ore cu partea stanga a fetei inerta dupa anestezia de la dentist 🙂

    Scris de Lucian | 9 Septembrie 2008, 11:19 am
  18. Lucian, cred ca ti-ai pus in gand sa-mi dai cosmaruri pe termen mediu spre lung… despre dentist vorbesc, in caz ca nu e clar 😛 Mai ramane sa mai spui niste povesti cu serpi si paianjeni, si gata, I’m scarred for life !

    Scris de Rita | 9 Septembrie 2008, 11:20 am

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: