"Istorii si personaje"

In Bucuresti, in alt timp

Era sa ma pierd alataieri prin centru, undeva aproape de Piata Romana.
M-am dus sa „ciripesc” frantuzeste cu niste domni, lucru de care am fost in primul rand eu foarte incantata, dupa care aveam de pierdut cam 1 ora jumate in zona Pietei Romane, pana sa ma infiintez in alt loc, cu treburi de maxima importanta. Aveam de gand sa ma duc „in audit” la o cafenea, nu doar ca sa irosesc in mod agreabil timpul, ci si din ratiuni utilitare pentru job.
Ei si pana sa ajung la cafenea am reusit aproape sa ma pierd, desi in cel mai placut mod, intre Nicolae Iorga, Ana Ipatescu, Gheorghe Manu si Nicolae Golescu – numai oameni unul si unul :).
Pana sa ajung sa ies dintre stradutele intre care ma incurcasem, am reusit totusi sa arunc un ochi mai atent in jur si sa-mi dau seama ca sunt intr-una din zonele cele mai frumoase zone din oras.

Vile cochete, de la inceputul secolului trecut probabil, in care apucasera sa se dea niste baluri de intrare in societate a unor domnisoare timide si cu rochite pline de volane, unde copii aveau ore de pian sau de vioara si profesor de franceza, unde doamnele serveau cafele si prajituri cu nuca, si dulceturi cu apa rece, prietenelor venite in vizita sa le barfeasca pe cele care nu apareau, iar domnii stateau in salon la palavre politice cu sotii doamnelor venite in vizita.
Printre vile, copaci si gradinute cu flori de toamna, si cu multe frunze colorate cazute pe jos, curtile din spate unde copii se dadeau in leagan sau bateau mngea, iar subretele ieseau la o tigara, pe ascuns sa nu le vada doamna.
Masini foarte putine parcate in strada, fiindca vilele au loc pentru automobilul familiei, pe care domnul il scoate mandru duminica pentru plimbat pe doamna la sosea, dar pe care il injura birjareste diminetile cand se grabeste sa ajunga la minister, ca iar e criza si poate sa pice Guvernul, si-atunci de unde bani pentru fustele nevestii, si profesorul de pian si guvernanta frantuzoaica ?!
Oameni repeziti, ca bucataresele care se grabesc de la piata cu papornitele pline – „ai naibii comersanti, toate alea-s scumpe, sa vezi ce-o zice doamna ca am cheltuit toti banii de cosnita de saptamana asta; dar lasa, ca si dumneaei, prea e cu mofturi, numai mancaruri straine si pretentioase, si cofeturi, si serbeturi, si coniac, si nu e zi sa lipseasca musafirii din casa; vezi, asa-i daca-ti permiti, si-apoi nu ne-ar da un pol in plus pe saptamana si noua, ca atata ne ostenim cu tot casoilul ala, sa fie toate in buna ordine…”
Nu mai stiu cum o fi dracuit-o doamna cand a ajuns acasa, desi s-a bucurat ca pentru seara, cand ii veneau musafirii, avea de toate 🙂

Se intunecase deja cand am ajuns in Romana si neoanele luceau plasticos, studentii ieseau de la cursuri si se ingramadeau la semafoare intr-o harmalaie teribila, rondul era blocat de masini si spre Universitate se mergea cu 2 la ora, in ciuda fluierului agitat al politaiului.

M-am dus sa beau o cafea cu lapte si am ciugulit o jumatate de prajitura, de dragul vremurilor de altadata…

Anunțuri

Discuție

8 gânduri despre &8222;In Bucuresti, in alt timp&8221;

  1. Vezi mai ca pana la urma e frumos si Bucurestiul? Sa nu ma spuna carcotasii altceva… 🙂Pana la urma tot scriitoare te faci 🙂

    Scris de Lucian | 7 Noiembrie 2008, 8:23 pm
  2. Stiu ca e frumos, cateodata chiar imi place 🙂 stii cum e, trebuie sa stii cum sa te uiti.. pe de alta parte, e si foarte mult „zgomot” – si nu ma refer la decibeli.😛 pentru „scriitoare”

    Scris de Rita | 7 Noiembrie 2008, 8:46 pm
  3. Multam Rita, dupa ziua infernala de azi, am luat o gura de aer curat! Fain mai scrii, sis! Muah!

    Scris de Elena | 7 Noiembrie 2008, 9:20 pm
  4. Pai inca nu te-ai obisnuit cu „zgomotul”?

    Scris de Lucian | 7 Noiembrie 2008, 9:38 pm
  5. Elena, pai daca am facut o bucurie pe ziua de azi pot sa dorm linistita 🙂 sa stii ca nu pescuiam complimente 😉Lucian, nu vreau sa ma obisnuiesc – ar insemna sa nu ma mai deranjeze si sa ma resemnez ca atat de bine, sau de rau, va fi intotdeauna 🙂 Ti-am mai zis eu – cu cat te uiti mai mult la ceva, cu atat mai greu e sa vezi ca e frumos 🙂

    Scris de Rita | 7 Noiembrie 2008, 9:54 pm
  6. sunt multe zone asa rita, dar evident, sunt ascunse.

    Scris de Maria Coman | 7 Noiembrie 2008, 10:10 pm
  7. Mai sunt, Maria: mai e Cotroceniul, dar acolo casele nu-s prea bine intretinute si strazile sunt proaste, si cu masini multe parcate pe trotuar. Mai e si zona dintre Muncii si Iancului – nu partea cu blocuri, fireste 🙂 acolo casele sunt un pic mai distantate, si e foarte multa liniste, aproape aisenzatia ca nu e locuit.Ce mi-a placut in zona asta de la Romana e ca era foarte curat – n-am vazut chestii aruncate pe jos, cosuri de gunoi pline dand pe dinafara, etc, etc.Cum ziceam, trebuie sa stim cum sa ne uitam in jur 🙂

    Scris de Rita | 7 Noiembrie 2008, 10:15 pm
  8. tocmai….mai sunt si in spate la 1 mai, in cotroceni am crescut si am o relatie speciala cu zona aia. dar da, trebuie sa stii unde sa te uiti

    Scris de Maria Coman | 7 Noiembrie 2008, 10:34 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: