"Vacanta mare"

Zborul de noapte

„Can I have a window seat, please ?” Oare de ce, ca oricum bezna era de cateva ore bune…

Da, obtin locul la geam. [De altfel nu cred ca e prea mult lume, e tarziu, tarziu tare, si e luni – cati oameni sa plece spre Bucuresti luni noapte la ora asta ?!] Prefer intotdeauna la geam, si in tren si in avion, nu neaparat ca sa ma uit pe geam, desi imi place foarte tare, dar asa, ca sa nu ma ridice nimeni in picioare in caz ca vrea sa treaca spre culoar. Si ca sa imi tin geanta langa mine, cateodata 🙂
Ma pregatesc pentru detectorul de metale. Ceas, inele, sacou, curea, cizme – toate scoase, Ghita – afara din geanta, doamna imi vorbeste ungureste si gesticuleaza, treci repede, un controlor striga la mine in ungureste – deduc ca sa ma imbrac mai repede.
Sunt putin amortita, dupa drumul destul de lung catre aeroport, si zilelor cam obositoare si cam friguroase. Si am si cam multe lucruri de pus in ordine la loc, asa ca ma misc mai greu.

Dar in fine, trec de toate controalele.
Colegii din Bulgaria au ramas undeva mai in spate – ma rog ei sunt 3, si in plus avionul lor e delayed deja…
U-huuu ! mai e deschis magazinul ! 😀 Ce bine-ce bine, ma achit de promisiunea cu „Happy Heart”. A, si mai am si o gramada de forinti pe care trebuie sa ii las in patria-mama. Asa ca ma duc sa ma orientez printre ciocolati 😀

Pana sa fac selectia, dau sa ma duc spre sectorul cu parfumuri, cand dau nas in nas cu George. Fetele cred ca l-au lasat balta, s-au dus pe la cosmeticale, si el a venit sa ma caute si sa ma-ntrebe daca am timp sa ma vad cu el prin februarie, sau poate ianuarie, depinde de zapezi, ca vrea sa vina prin Romania, sa discutam de niste cursuri. Si vorbim de niste oameni, si de niste firme, si de alti oameni, si mie imi fug ochii in toate partile. Ca geanta e grea, si simt cum mi se lungesc bratele daca nu o las jos – dar si daca o las, cred ca nu mai termina de vorbit. Imi place de el, e un domn bine, super-smart, si cu aparenta vestica, si foarte „nice”. Dar acuma n-am cheeeef, n-am delooooc… „Da-da-da, tu vino, da-mi si mie de stire din vreme, si daca nu mor pana atunci, ne vedem. Da-da-da, asa facem. Da-da-da”
Fac doi pasi spre parfum – dar iar imi mai zice niste treburi. Mai fac 2 pasi, si salvarea apare de dupa rafturile cu farduri Dior – Tsvetelina s-a dat cu un gloss cam prea glossy si vrea o parere. Ma eschivez finut si ma duc la parfumuri. Din pacate, cu parfumul scap repede, Happy Heart e la vedere, doar il iau si ma intorc. Tot in discutia cu gloss-ul – uff ! Dar nu stiu cum se face ca reusesc sa ma strecor victorioasa catre ciucalati.
Dupa o selectie riguroasa – dar care nu rateaza niste Anthony Berg Petite Orange 😀 – ma indrept spre casa. Am zis ca m-am derutat cu forintii ? N-am zis. M-am derutat – rau ! Asa ca la casa m-am trezit ca tot imi mai ramanea un pumn intreg de bani, cu care n-avea niciun rost sa ma intorc acasa. Asa ca am mai dat o tura si am mai facut inca o selectie riguroasa 🙂 Ura, o sa mai fericesc niste oameni ! Din nou la casa, iar raman cu bani, dar am exagerat si deja am 2 pungi in plus pe langa geanta, si cred ca daca doamna draguta de la casa ma mai vede o data… nu vad lucruri bune in viitorul meu. Asa ca ma duc la gate, imi pun geanta si pungile pe un scaun, dar eu stau tot in picioare. Stiu ca nu mi-ar trebui mai mult de 5 minute, nemiscata, chiar si in picioare, ca sa adorm si sa incep sa visez…
Doar ce intorc capul – cand ma trezesc cu George langa mine iar; cred ca fetele sunt adancite in cosmetice si nu mai are rabdare nici el. Si cat mai are de asteptat… „Daca pleci acuma, imi zice, si o sa ajungi acasa inainte ca noi sa ne urcam in avion” Pai eu ce sa-ti fac ?, ma gandesc. „Daca stiam, imi zice iar, mai bine mai stateam la restaurant, sa termin de mancat…” Off, si eu care am ajuns cu jumate de ora mai tarziu la restaurant si nu am mancat decat un goulash soup, deja prea picant…

„Now boarding” – ura. Am scapat, pa George, imi dai de stire cand vii, facem noi cumva sa ne vedem.

Oare langa cine ma nimeresc ? Mi-ar placea sa nu fie nimeni, sau macar sa fie cineva nice.
Stewardezele, toate 3, sunt peste o varsta si ne-atragatoare, ca sa ma exprim dragut, si saluta pe toata lumea ungureste. Sau poate au avut si ele o zi lunga si grea… Ah, nu poate sa fie de bine – sigur o sa stau langa vreo persoana nesuferita.
Ei da, fix asa si e – doar ca ne desparte un scaun. O unguroaica care imi inspira cuvantul „harpie” – desi cuvantul are ceva conotatii cu culoarea negru, pentru mine, cel putin. Si ea e blonda – desi ar putea sa fie foarte bine si alb, dar e foarte uniform. Cu fruntea incretita, de multi-multi ani de uitat urat peste lume, cu buzele stranse si cu nasul lung, subtire si putin coroiat. Vrajitoare ca din carti, pe cuvant. Daca nu era blonda si cu ochi albastri, m-as fi asteptat sa scoata oase din traista si sa sasaie serpi pe langa ea. Brrrr ! Si era si asa, cam matahaloasa, si cu un fel de sacou larg si diform. Aaa, si era cu picioarele goale in niste pantofi lejeri, de primavara si cu blugi suflecati. Brrrrrrr !

Tot drumul s-a foit, desi isi ceruse perna, ca sa doarma, si-a cotrobait in geanta pe care o pusese pe scaunul dintre noi, aplecandu-se peste ea, de aveam impresia ca se si repede la mine. A luat de vreo 2 ori, si a lasat de vreo 2 ori, o revista de avion cu niste amarate de sudoku. A citit in lung si in lat o foaie de hartie pe care era scos la o imprimanta color un mail dintr-un cont de Gmail (!), si-a facut si notite pe marginea ei. Si atata a fatait niste ochelari scosi dintr-un plic de hartie, din aia care au doar lentilele si „saua” de pus pe nas, fara brate de pus pe nas, ca am crezut ca o sa ii topeasca. M-a omorat…

Si am aflat de ce am vrut loc la geam – Budapesta de sus, noaptea, arata superb ! SU-PERB ! ca si cum ar fi o plasa de beculete de Craciun fumos aranjate, aruncata peste pamant. A meritat ora tarzie 🙂

Pana ne-au dat o turta dulce si un suc amarat la cutie – pe care l-am beut, ca mi-era o sete – hop, am si ajuns. Uoof, cu autobuzul, n-am niciun chef, vroiam direct in aeroport… In autobuz, un smecher: „blestemata e tara asta noastra, Romania, intr-una e ceata”. Hai nu ma-nnebuni !

Ajungem in aeroport; vecina mea unguroaica o ia la goana – acuma are un parpalac negru, lung si larg, si cum alearga ea asa, nu stiu catre ce, zici ca e calare pe matura, direct. Cat pe ce sa le-o ia inainte si vamesilor – sau ce mai sunt baietii si fetele alea de ne cauta la pasapoarte 😀 Doar e vreo 1:25 dimineata, ce te poti astepta…

Trecem repede, vin bagajele repede, vreau taxi. Sar sacalii de aeroport pe mine si inca vreo 2-3 alti rataciti. Ma abordeaza unul in engleza – nu mai stiu ce zice, dar ii raspund romaneste cu „Serios ?!” si el imi zice „yes, it’s true, only seventeen, they have twenty five” (!). „Multumesc, nu !” „Aaaaa, vorbiti romaneste deci !”

Am plecat, ma duc la dispecerul de Fly – vreau un taxi. Sigur, doamna, stati sa va ajut.

Oups, soferul de Fly e negru – erasa zic ca noaptea, dar anume noaptea asta e cam laptoasa…

Evident ca romaneste mai greu. O da pe franceza – il intreb daca stie unde merge, el balmajeste ceva, vine si dispecerul, ca stii, pe stefan cel mare, obor, par là, un sofer care sa stie unde sa ma duc la ora asta pot sa am si eu, sa stiti doamna, imi pare rau ca nu prea mai avem, dar sa stiti ca se descurca, sa stiti ca eu nici nu conduc taxiuri si nici indicatii de trafic nu dau la ora asta – je ne veuz pas faire le chauffeur, vous savez le chemin, s’il vous plé, ecrivez ici, voila la route, ça s’fait pas comme ça, vouzet roumaine, oui, vou parlez bien fransé.

In fine, pornim. Sunt cam ingrijorata de unde o sa ma duca el pe mine la ora asta, mai ales ca ameteala de GPS, desi vorbeste franceza, tot ii da ca luati-o la dreapta, la dreapta, dreapta, dreapta. Pan’ la urma ma holbez mai de-aprope la ecran, sa vad eu cu ochii mei ca adresa e corecta, si fiindca tot nu vaz, ii zic baiatului ca frantuzoaica lui habar n-are de drum, si el imi zice ca stie.

Vad acuma ca pe bord are legitimatia – il cheama Victor, saracu’. Victor, ma. Acuma imi pare rau ca m-am cam repezit la el – cine stie ce l-o fi dat si pe el afara din tara lui calda, sa vie aicea sa tremure cu fesul in cap… Ma imbunez, si pe Stefan cel Mare ii zic eu pe unde sa o ia. O scoatem la capat si ajung cu bine la destinatie 🙂

Cand intru pe usa ceasul elecronic arata 2:05. In primele 10 minute reusesc sa imi arunc continutul gentii si al troller-ului prin toata camera, mai ales prin pat – ceea ce, in sine, e cam deprimant, ca va trebui sa le strang ca sa pot „sa trag pe dreapta”.

Trei ore mai tarziu – dupa un episod de serial politist, dupa Mircea Badea si Jay Leno – voi fi reusit sa ma urc in pat, desi somnul de la miezul noptii, din avion, va fi disparut fara urma. Ceasul va suna la 8 fara 10. La 8 jumate voi reusi sa ma trezesc destul cat sa ajung sa ma spal pe fata, fara sa dau cu capul de nimic. La 10 ajung la locul faptei. La 11 incepe conferinta.
Restul, vorba cuiva – e istorie…
––––––-

Pentru cine a avut rabdare sa citeasca pana aici – sa stiti ca am pus si restul pozelor. Vedeti tot albumul – aici. Cu scuzele de rigoare, pozele nu-s in ordinea cronologica.

Anunțuri

Discuție

25 de gânduri despre &8222;Zborul de noapte&8221;

  1. 🙂 am avut rabdare 🙂

    Scris de Carmen | 11 Decembrie 2008, 6:03 am
  2. Carmen, meriti un premiu :)))M-am speriat si eu cand am vazut cat a iesit 😀

    Scris de Rita | 11 Decembrie 2008, 9:43 am
  3. Pai am fost si eu curioasa daca reusesti sa scapi de george…si daca nu cumva tanti de langa tine chiar era vrajitoare…ma gandeam ca poate face vreo vraja :)…e bine ca nu te-a transformat pe tine in musca…pe frigul asta nu mai ajungeai acasa de la aeroport 🙂

    Scris de Carmen | 11 Decembrie 2008, 9:45 am
  4. ca sa incep cu inceputul, mie imi place la geam ca pot sa dorm mai bine

    Scris de Maria Coman | 11 Decembrie 2008, 2:39 pm
  5. care miki e in pauza? nicio pauza,l dom’le! ce porcarii scrie acolo, eeee… 😀asa. acum trec si eu de prima parte pentru a ajunge la final sa primesc si eu premiu! vroiam doar sa ma laud 🙂

    Scris de miki | 11 Decembrie 2008, 4:13 pm
  6. pfoa, dar nici macar nu e asa de mult scris! ma rog, nici chiar putintel nu e, dar… acum pe rand:1. eu prefer locurile de la usa. care are si geam. usa din mijloc. acolo e mereu loc pentru multe picioare. pentru ca ale mele, desi sunt doua, sunt mai multe decat ale voastre, crede-ma :))2. aia cu scosul cizmelor ma enerveaza teribil. si cu scosul curelelor. asa ca mereu pun tenisi si curele care nu au metal. si protestez daca ma pun sa le dau jos. si le zic ca daca piuie, le dau jos, dar sa ma scuteasca de efortul de a ma despuia in vazul strainilor, ca nu ma pasioneaza. merge. mai greu e daca sunt romani, ca le e usor sa comenteze. daca sunt straini, nu prea stiu engleza si daca incepi sa argumentezi cu debit, se simt pierduti 😀 testata in timp. 3. mie mi-e mereu rusine sa cer pernuta. daca mi-e? nu stiu de ce. dar mi-e!si nu vreau sa te intrec la scris, asa ca nu mai scriu. nu aici. ca am si eu blogul meu, daaa?

    Scris de miki | 11 Decembrie 2008, 4:29 pm
  7. Stiu ca pare greu de crezut 😀 dar eu iar sunt in tren ! Va raspunz mai tarziu, cand am net ne-miscator.Si Miki, sper ca „you are here to stay” 😀

    Scris de Rita | 11 Decembrie 2008, 5:15 pm
  8. yes, yes, that’s my plan!hai drum usor. parca tot mai bine era in avion. fie si pe scaunul de la culoar.

    Scris de miki | 11 Decembrie 2008, 6:02 pm
  9. Crede-ma, din motive serioase de mamzelina dansatoare si Big G. putin mofturos, am citit in 2-3 etape:)) Premiul… ca am atins finalul!?:P1. Ce ai cu George mai?:D2. Buhuhu, s-a dat drumul la vrajitoare si acolo. Pai nu-i corect, la ce oboseala aveai sa mai si suporti asa companie… cu sau fara matura, ce mai conteaza!3. Drum bun cat mai ai din el, vazut poze, de fapt… cu alea incepusem acu’ ceva ore (blush)!

    Scris de Elena | 11 Decembrie 2008, 8:30 pm
  10. mai, deci serios, chiar nu pot, intelege-ma si tu, nu pot sa citesc romanul asta acum, il las pe maine dimineata, ok? 🙂

    Scris de Lucian | 11 Decembrie 2008, 8:44 pm
  11. Asa, ia sa vedem.Maria – pai da, si de dormit, mai ales. Mama, ce urat sa te trezesti cand trece careva peste picioarele tale…Miki, in virtutea celor ce tocma le confirmasi, sa stii ca scot pauza, na ! Dara sa nu carecumva sa-ti iai vorba inapoi… 😀Si urmatoarele:1. mie nu-mi place la usa aia, ca nu poci sa las bagajul p jos; si oricum, n-ar trebui sa dea locul respectiv la doamne, fiindca la un caz de ceva, trebuie sa scoata usa si sa faciliteze iesirea pasagerilor…2. as vrea si eu fara cizme, dar pantofii ce nu necesita a fi scosi ocupa mai putin loc in bagaj 😀 deci cizme it is 😀 de curea mai scap, daca nu e musai; asa in general, n-am prea mari probleme cu acestea – in afara de zisul caz cu descaltatul si in alea in care incep sa ma pipaie doamnele de sarme la sutien. Ma scuzati, da’ma enerveaza teribil ! ce, parca ele n-au vazut, n-au avut in viata lor…3. pana acuma n-am plecat nicaieri asa departe ca sa se justifice pernuta, dar am primit odata pernuta si paturica, fiindca era si frig rau 😀

    Scris de Rita | 11 Decembrie 2008, 9:23 pm
  12. hm, eu cer si perna si patura. nu de alta, dar pentru mine avionul e somnifer clar

    Scris de Maria Coman | 11 Decembrie 2008, 9:26 pm
  13. Elena, sa vedem si la tine 😀1. George – e „giorgi” a la english, desi el e bulgar 🙂 n-am nimic cu el, chiar e un domn bine, dar ma bazaia cu chestii de job la ora aia care n-aveam chef nici de viata mea 😛2. sa stii ca vrajitoarea nu mi-a facut nimica 😀 sau nu deocamdata, sau nu asta. Doar ca m-a cam iritat prezenta ei, fiind eu deja cu capsa pusa.3. pai.. gata, drumul – luuuuung, da’luuuuuung… 8 ore, pan’ la Cluj, mi s-a uscat sufletul !Lucian – lasa, stiu eu ca nu citesti, oricum 😀 si nu, nu ma supar 😛

    Scris de Rita | 11 Decembrie 2008, 9:30 pm
  14. Maria, eu pe distantele mele mici dorm asa, inghesuita si cateodata chiar cu haina pe mine…

    Scris de Rita | 11 Decembrie 2008, 9:40 pm
  15. rita- bineinteles, merge si cu haina. somn sa fie

    Scris de Maria Coman | 11 Decembrie 2008, 9:46 pm
  16. Somn usor… in Cluj! Sper ca ai caldura in camera!

    Scris de Elena | 11 Decembrie 2008, 9:59 pm
  17. Avem caldura 😀 si o camera super ! am facut si poza 😀 n-as mai pleca acasa…

    Scris de Rita | 11 Decembrie 2008, 10:10 pm
  18. stati ma, ce se intampla aici? ce e harmalaia asta? …damn, iar pierd nopti brambura pe net si eu n-am voie sa pierd nopti cat incubez. ooofff. si totusi, rapid, aaaa… a spus deja maria… da. deci perna si patura e bune toate oricand. dar na, ma bag aiurea. maria a zis mai frumos decat mine 🙂 si mai prima!somn usor, ma!

    Scris de miki | 11 Decembrie 2008, 10:41 pm
  19. Miki ! treci imediat la culcare ! ce inseamna indisciplina asta ?! tsss… Ma, noua ne e drag de tine, si vrem sa ca mai stai pe blog, dar vrem ca sa ne fie si mai drag de amandoua, de amantrei – deci fii cuminte 😉

    Scris de Rita | 11 Decembrie 2008, 10:48 pm
  20. gata, sefa. mergem sa dormim. amandoua, care amantrei?!?! sau erai si tu la socoteala? hm… se inchid ochii. paaaa…

    Scris de miki | 11 Decembrie 2008, 10:49 pm
  21. Pai, tustrei cu Dan 😀 Unless, of course, you’ve got another one in the oven 😀

    Scris de Rita | 11 Decembrie 2008, 10:56 pm
  22. te-ai tacanit complet.la 3 trecute tu scrii primul volum din cautarea timpului pierdut?

    Scris de comanu | 12 Decembrie 2008, 8:42 am
  23. Comanu – pai de ce, ti se pare ca pana acuma eram incomplet ?! 😛Din pacate insa, da, timpul nu l-am gasit, ci mai degraba l-am pierdut 😛 si nu la scris ma refer…

    Scris de Rita | 12 Decembrie 2008, 8:52 am
  24. evrika!!! am reusit!!! mi s-a parut ca ai ajuns foarte repede de la aeroport acasa. cat despre budapesta, all the best 🙂

    Scris de Lucian | 12 Decembrie 2008, 8:57 pm
  25. Am ajuns repede, ce-i drept 😀 dar sa nu uitam ca era 1 jumate dimineata. S-a mai intamplat si in timpul zilei – un adevarat miracol 😀

    Scris de Rita | 13 Decembrie 2008, 12:44 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: