"Istorii si personaje"

Lest

Cred ca am ramas cu obiceiul din copilarie: imi fac ghiozdanul de seara. Ma rog, in zilele noastre nici nu mai am de facut ghiozdanul in fiecare seara, cu multele si diversele carti si caiete pentru tot atatea ore de a doua zi, si nici nu mai e chiar ghiozdan.

Acuma ca-s o doamna – o distinsa doamna chiar, vorba cuiva :)) – port si eu, ca doamnele, posete – adica genti. Sau asa ar trebui, fiindca tocmai o doamna fiind, pe unde ma duc am nevoie de tot soiul de lucruri pe care se presupune ca le car dupa mine. De unde nevoia de a cara dupa mine, adesea, ghiozdanul din prima propozitie. Pe care il „fac” sau nu de cu seara, in functie de cate mai am de carat dupa mine sau ba. Sau cateodata il mai si „des-fac”, urmand ca a doua zi sa fiu o doamna cu geanta.

Ma rog, azi nu e chiar una din zilele „doamna cu geanta” – ba chiar nu e deloc. Dar m-am saturat de rucsac, pe care il car de vreo 2 saptamani, si in plus ma si doare umarul pe care il cocot cand am de parcurs distante scurte – cum ar fi din casa pana la taxi…
Dar de carat diverse dupa mine – printre care si Ghita – tot am nevoie, ceea ce inseamna ca imi trebuie un bagaj corespunzator.

Asa ca imi pregatesc totusi „ghiozdanul” si cu constiinciozitate imi mut hangaralele in gentuta de laptop procurata intr-un moment de inspiratie maxima de la M&S. Si pastrez loc si pentru Ghita – care evident ca nu e inca in geanta, din moment ce butonez la el. Si iata, reusesc sa pun toate lucrurile si lucrusoarele esentiale din rucsac in geanta si ele sa incapa corespunzator, desi capacitatea lui, a rucsacului e cam de 3 ori mai mare decat a gentutii, si nu parea sa ramana excesiv de mult spatiu liber.

Si viu si ma intreb: cat spatiu pot sa ocupe o bereta si niste manusi si niste multe pastile – pe care nu le-am mai transbordat ?! Si cat de mare nevoie aveam si de alea in rucsac, din moment ce la o triere nu foarte atenta am renuntat la ele rapid?

Si cate alte lucruri car dupa mine inutil, fiind absolut convinsa ca imi trebuie, desi cumva stiu ca nu e chiar asa.

Pai numai daca fac ordine in portofel – am un portofel incapator, unele doamne l-ar putea folosi drept poseta – as scapa cam de 100 de grame…

Anunțuri

Discuție

14 gânduri despre &8222;Lest&8221;

  1. :))))))))))si eu imi fac ghizdanul. si intotdeauna e mare. cred ca e ramasita de cand filmam pe casete beta…

    Scris de Maria Coman | 6 Februarie 2009, 9:01 am
  2. eu imi pregatesc lucrurile seara pentru a doua zi foarte rar, dar atunci cand o fac, tare bine e :). va trebui sa infiintez un grup de suport ca sa-ti iei masina 🙂

    Scris de Lucian | 6 Februarie 2009, 9:48 am
  3. da, il sustin pe lucian. trebuie sa iti iei masina

    Scris de Maria Coman | 6 Februarie 2009, 10:34 am
  4. Maria, strategia s-a dovedit gresita – tot foarte grea a fost si geanta… Cred ca pastilele nu cantareau foarte mult, pana la urma 😛Lucian & Maria – grupul asta al vostru ofera cumva si suport financiar ? 😛

    Scris de Rita | 6 Februarie 2009, 5:05 pm
  5. hai ma ritaaaaaaa, cand si-a luat domnu’nelu masina a gasit dsi un ford ka super ok la vreo 2.000 de euro. sau tu vrei sa incepi de la q7?

    Scris de Maria Coman | 6 Februarie 2009, 6:44 pm
  6. As, de unde, Maria, nu-mi plac masinile mari 😀Doar ca domnu’ Nelu poate se pricepe la masini si/ sau ii place sa mestereasca pe langa ele. Eu nici nu ma pricep, nici nu-mi place, iar ai mei sunt toti ne-masinisti, deci nu s-ar pricepe nimeni 🙂Oricum vorbim discutii, ca nici carnet n-am, deci…

    Scris de Rita | 6 Februarie 2009, 6:49 pm
  7. dap, si eu purtam dupa mine j de agende si carnetele, si farduri, si de scris, si port carti de vizita, si o esarfa, just in case, si.. oof, cat de multe. da’ntre timp am constatat ca se poate si fara sa cari dupa tine juma de birou 🙂si, a, nu’mi faceam niciodata ghiozdanu de cu seara. poate doar in clasa I, pana m’am prins cum e treaba si ca poti sa ajungi si tu trei minute intarziere la scoala

    Scris de ruxa | 6 Februarie 2009, 7:03 pm
  8. rita- scapi de carat si ai si de toate la tine. masina mea e dulap portabil. si nu trebuie sa te pricepi, zau. mie pana recent imi punea lichid de parbriz omul de la peco. iar sotul radea cu lacrimi cand il intrebam lucruri legate de masina

    Scris de Maria Coman | 6 Februarie 2009, 7:53 pm
  9. Ilinca, eu mai am pana sa accept ca poate n-am nevoie de toate 😀 it’s a process, vorba aiaMaria, cand ai dreptate, ai, ce sa mai ! 🙂 Ar trebui totusi sa ma mobilizez pentru carnet intr-o prima faza 😉

    Scris de Rita | 6 Februarie 2009, 9:54 pm
  10. deci: propun infiintarea unui nou grup suport pentru ca rita sa-si ia carnet 🙂

    Scris de Lucian | 9 Februarie 2009, 7:37 am
  11. Pfua, nu mai am vreme sa pregatesc geanta, e o debandada acoloooo! Bine ca m-ai adus la realitate Rita, purced sa readuc ordinea:D

    Scris de Elena | 9 Februarie 2009, 10:57 am
  12. Lucian, cred ca ai ramas cu propunerea in brate 😛 si vezi ca grupurile de suport trebuie sa se agite ceva, nu doar sa se declare si gata :))Elena, uite unde era functionalitatea sociala a blogului meu 😀

    Scris de Rita | 9 Februarie 2009, 11:43 pm
  13. mda, am facut orine de nu m-am vazut:P am scos unele chestii de ale piticilor si a ramas echipamentul pt sala si alte maruntisuri:)) Cica am poseta de doamna=))

    Scris de Elena | 10 Februarie 2009, 12:53 pm

Trackback-uri/Pingback-uri

  1. Pingback: Povestile mele cu Harry Potter (1) « Rita la cafenea - 17 Iulie 2011

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: