"Istorii si personaje"

It’s been a hard day’s night

… and I’ve been working like a dog ! M-am trezit cantand in lift la 2 jumate noaptea, desi de obicei sunt destul de self conscious cat sa nu emit sunete nearticulate si deloc armonioase fara acompaniament.
A fost o zi lunga- lunga. Ca niciodata m-am trezit la 7 jumate – din proprie initiativa si fara sa fiu obligata, ca maine – ca azi, adica. Bine, nu ca m-am si dat jos din pat tot atunci, si nu ca as fi ajuns la serviciu inainte de 10, cum imi propusesem.
Am avut un catralion de lucruri de facut si in prima parte a zilei m-am achitat destul de bine de ele, ca in vremurile bune, cand nu ma duceam la serviciu ca la taiere, sau ma rog, reuseam sa uit de partea cu taierea pana sa ajung in birou. Au mers lucrurile ca unse. Am luat si pauza de pranz, ca oamenii care muncesc, dar au si grija de viata lor 😛
Cred ca dau randament foarte bun sub presiune, cum le ziceam colegilor, nu chiar cu pistolul la tampla, dar asa, la un metru distanta 🙂 ceea ce nu e neaparat de bine.
M-am intins pe sfarsitul de zi tare mult, mai ales din cauza ca ma prinsese oboseala si fiindca sfarsitul nu se mai sfarsea odata. Si mi-am si dat seama ca am uitat de cateva lucruri importante, dar asta e, n-a murit nimeni pana azi, n-o sa moara nici pana maine.
Cand am iesit, cu gulerul ridicat deja, era genul ala de noapte rece de-ti intra in oase, de nici cainii din fostul santier nu se aratau pe nicaieri. Ce-i drept ca si era o ora tarzie chiar si pentru cainii de santier. Si incepuse sa si picure. Si cand s-a apropiat taxiul, ce sa vezi, s-au trezit si cainii. Cred ca il simtisera de la distanta. Nu stiu ce au cainii astia (toti cainii?) cu taxiurile (cu masinile ?) de latra ca apucatii cand zaresc vreunul si apoi fugaresc masina pana iese de pe teritoriul lor mai-mai sa intre sub roti.
„va cunosc cainii astia ?” „da, nu pe mine ma latra, pe dvs.” „hehe, is banditi”
unde mergeti, ce traseu preferati, intoarcem pe splai sau o luam pe plevnei, hai ca e semaforul pe rosu si o luam pe plevnei
Pe Plevnei – o hurducaiala teribila, din cauza lucrarilor la podul Basarab, nu-mi place drumul asta deloc, macar s-o fi luat prin carfur, o mai scurtam, dar mai ales nu era asa o batzaiala. Ma simt ca o papusa cu capul rupt si balanganitor.
Noroc ca ma iau cu muzicile de la radio – cred ca Boyzone era, desi mi-a placut ca mi-a adus aminte de tinereti 🙂 mi-a zburat din cap cu totul – si nici nu stiu cand am trecut de centru. Mi-e teibil de frig de oboseala, m-am zbarlit toata si m-as baga imbracata sub o plapuma pe care sa mi-o trag peste cap si sa dorm asa pana poimaine…
Doar ca omul se apuca sa vorbeasca la telefon si cu statia pe care colegii ramasi de tura se tin de bancuri si cu muzica de la radio si cu capul meu cu volumul dublat, iese o chisalita de mare arta. Bine ca drumul e gol si ajungem repede…
Cand ma dau jos din masina am senzatia ca am uitat sa merg. Imi tarai picioarele – niciodata, niciodata, il aud pe tata cum le tine morala celor 10 ani ai mei, mergem sa luam un tort Krantz pentru mine si sor’mea si nu trebuie sa tarai picioarele – si bretelele rucsacului atarna pe strada si mi-e greu sa cred ca mai ajung la interfon, si in scara si in lift. Dar uite ca-s in casa, unde e frig, ca azi din toate zilele m-am gasit sa fac economie si sa inchid caloriferul. Si abia imi dau haina jos, dar nu si cizmele, si ma duc sa dau drumul la apa in cada, poate sa pice lumea, daca nu fac baie am sa mor. Si in timp ce oglinda de la baie se abureste, vrafuiesc umerasele prin sifonier si probez niste rochite – ce m-o fi apucat ?! – pentru maine. Adica azi. Alta zi lunga.
Am facut baie. Am mancat (ete na, mai lasati-ma !). Am asezat hainele pentru maine, mi-am facut ghiozdanul care azi e geanta de doamna, am scris trei vorbe incalcite lui Ghita si voua de n-aveti ce face si le cititi. Si acuma ma duc sa dorm putin. Foarte putin.

Anunțuri

Discuție

17 gânduri despre &8222;It’s been a hard day’s night&8221;

  1. cele 3 vorbe scrise de tine eu le-am citit azi-dimineata la o ora putin mai normala :). dupa o astfel de zi nu mai scriam nimic, nu mai dadeam drumul la apa, nu mai mancam, nu mai faceam patul, nu ma mai dezbracam, ma aruncam direct in pat si doamne’ajuta 🙂

    Scris de Lucian | 10 Februarie 2009, 9:56 am
  2. Pai da, dar daca nu faceam alea – mai putin scrisul, dar asta a fost cathartic – azi as fi avut de suferit si mai tare…Nu ne permitem toti luxurile tale, da ? 😛

    Scris de Rita | 10 Februarie 2009, 10:08 am
  3. A, si parca stabiliseram ca doamne-ajuta n-are a face in chestiunile noastre 😛

    Scris de Rita | 10 Februarie 2009, 10:09 am
  4. nu stabiliseram nimic, eu ma consider mai indreptatit sa folosesc doamne’ajuta decat multi alti „crestini”

    Scris de Lucian | 10 Februarie 2009, 11:19 am
  5. Ce ziiiii! Mi-e clar deja ca tabieturile nu suporta amanare in cazul tau!;) Deci eu spun ca ar trebui sa invat chestia asta de la tine!:D

    Scris de Elena | 10 Februarie 2009, 3:52 pm
  6. eu tocmai când sunt rupt de obosit nu adorm. mai găsesc eu ceva de făcut. neapărat să mănânc. poate să fie şi 4 dimineaţa, până nu mănânc, nu adorm 😀

    Scris de nelu | 10 Februarie 2009, 11:17 pm
  7. Lucian, nu ma face sa caut citatul 😛Elena, nu-s chiar tabieturi – adica nu e neaparat „for pleasure”, e foarte des „utilitar”. Adica despre bai zic 😀 E un fel de ritual, de scapat de problemele de peste zi 🙂Nelu, in halul in care mi-s, adorm oricand, aproape oriunde. In episodul de azi, de exemplu, in taxi 😀 noroc ca m-am trezit la timp, desi cam brusc, ca ma mai si faceam de rusine 😀

    Scris de Rita | 10 Februarie 2009, 11:25 pm
  8. vroiam sa spun ca expresia asta e over estimated si lumea o foloseste fara sa isi dea seama, na! cauta!

    Scris de Lucian | 11 Februarie 2009, 11:56 am
  9. Lucian: „acum cred pur si simplu ca nu exista nimeni pe lumea asta sau orice alta lume care sa ne influenteze vietile in bine sau in rau. Cred ca suntem singurii responsabili pentru faptele noastre, nici o fiinta supranaturala nu ne indeamna sa facem un lucru sau altul”

    Scris de Rita | 11 Februarie 2009, 3:40 pm
  10. exact! 🙂mai sus tocmai spuneam ca lumea foloseste expresia asta fara sa-si dea seama. inclusiv eu. ca sa vezi pana unde a ajuns indoctrinarea, avem chestiile astea in gene 🙂

    Scris de Lucian | 11 Februarie 2009, 8:04 pm
  11. Iesi afara ! 😛Te-ai exprimat cum ca te consideri indreptatit sa folosesti expresia – deci, de ce ?!

    Scris de Rita | 11 Februarie 2009, 9:08 pm
  12. 🙂Este vorba si despre un fel de placere de a face lucruri inutile la momente nepotrivite logicii si presiunilor de alta natura … sau ma insel? Rochite probate, postare pentru blog dupa o zi mai mult decat apasatoare (mai ca ma apasa si pe mine cand citeam) …Ghita ziceai?

    Scris de cristina | 12 Februarie 2009, 8:16 pm
  13. Cristina, cred mai degraba era incercare de linistire, in vederea somnului 🙂 Desi unele lucruri erau chiar necesare. Iar scrisul a fost mai degraba eliberator 😀 ca si baia.Ghita este laptopul meu, nu mai stiu exact de unde i se trage numele. Cred ca de la lentoare si fiindca e un „porc” [asociez numele asta cu un porc pe care-l aveau bunicii mei cand eram eu mica :D]

    Scris de Rita | 12 Februarie 2009, 8:19 pm
  14. pentru ca sunt altii mai pacatosi decat mine care o folosesc, de-aia!

    Scris de Lucian | 13 Februarie 2009, 4:22 pm
  15. Lucian, intr-un spirit de deplina toleranta crestina 😀 poti sa folosesti orice vrei, iti dau eu voie 😀

    Scris de Rita | 13 Februarie 2009, 4:32 pm
  16. merci beaucoup 🙂

    Scris de Lucian | 16 Februarie 2009, 10:25 pm
  17. Je vous en prie 🙂

    Scris de Rita | 16 Februarie 2009, 10:27 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: