"Hobbies & fun"

Diferenta e pe plus

Daca e sa ne luam dupa scrisul pe blog – ehei, s-au cam adunat panzele de paianjen pe-aici, scriu cam un post pe luna intr-un caz fericit, si uite, nici acum n-am terminat de scris partea a 2-a despre WoW 2012) – nu-s deloc in cea mai grozava perioada. Muncesc prea mult, dorm prea putin, mananc prost si aiurea si la ore idioate. Trag de mine tare, cat pot de tare – sa-mi fac treaba bine, sa fiu ok cu restul oamenilor, sa-mi vad prietenii sau macar sa mai vorbim, macar pe FB, sa fiu la curent cu noutatile – si pe cat posibil sa-mi mai ramana un pic de timp si pentru mine.

Pe vremuri – adica acum doar cativa ani 🙂 – m-am apucat de scris pe blog ca sa imi ordonez gandurile in primul rand, si sa le pasez catre altii abia in al doilea rand. Luni la rand, aproape nu era zi in care sa nu scriu, chiar daca asta insemna sa stau pana la 2 noaptea, dupa ce ma intorceam de la birou la miezul noptii. Prietenii mei vechi intrasera in zona casatoriilor si copiilor – ia-i de unde nu-s, la o adica. Se terminase cu iesitul in oras, la film, plecatul in excursie, aproape inainte sa fi inceput. Oricum, inainte de asta, stateam cu totii suficient de prost cu banii, cat sa fim destul de chibzuiti si sa ne orientam catre alte lucruri „mai importante”. Dupa o serie de tentative esuate de a mai planifica lucruri impreuna, m-am retras si eu si am renuntat sa mai propun lucruri. Si am inceput sa scriu pe blog.

Intre timp, din doua – una: ori m-au lasat muschii scrisului si s-a instalat lenea, ori energia si asa putina s-a canalizat in alta directie. De fapt cred ca-s amandoua. Am avut noroc totusi: s-au adunat in viata mea circumstante si oameni faini, cu care e iara loc de intamplari frumoase si de timp petrecut impreuna. Chiar daca trebuie sa tai din orele de somn ca sa fac lucruri si pentru sufletul meu.

Motivul pentru care ma dau peste cap pentru unele lucruri e ca nu vreau ca persoana mea sa se rezume la o lista de task-uri. De asta ma trezesc uneori cu mult mai devreme decat mi-as permite, doar ca sa beau cafeaua cu prietenii – fiindca ora aia imi da energie si buna-dispozitie cat aproape o noapte de somn.

De asta m-am dus vreo 2 luni la un curs de scriere de scenarii, chiar daca tare mi-a dat programul peste cap; ma bate gandul sa ma mai duc si la un curs de pictura. Si la niste alte ateliere – numa’ sa vad cand mai incape.

Citesc aproape cu disperare – articole de pe net, reviste, carti, si 2 sau 3 in acelasi timp, cu aceeasi intensitate, de nici nu las una bine din mana, ca iau alta. Nu pot sa nu intru in librarii si nu pot sa ies fara sa fi luat o carte, macar. Sambetele sunt aproape baricadata in pat cu vrafuri de lecturi si cam prea multa cafea. Poate ar trebui sa mai si scriu despre ele, din cand in cand…

Mi-am ametit prietenii cu mailuri cu tot felul de propuneri cultural-distractive. Am fost la filme, la concerte – inca nu mi-a trecut incantarea dupa Obsesiile lui Alexandru Tomescu de acum doua zile -, iar acum tocmai am intrat intr-o serie cu teatru, teatru, teatru. Mai ramane sa ii trag dupa mine pe la vreun vernisaj sau o lansare de carte – dar nu-i vremea pierduta. A propos, s-a deschis Bookfest, nu ? 🙂

Insa cea mai mare bucurie zilele astea e ca o sa ajung la Sibiu in week-end. Am mai fost o singura data pe indelete si mi-a placut ATAT de tare, dupa cum am si povestit la vremea aia. Dar in afara de faptul ca imi place la Sibiu, de cativa ani buni tot imi doresc sa ajung la Festivalul de Teatru si din cauza de bani si de timp si de sincronizare – de fapt, din lipsa tuturor acestora – nu am reusit. Anul trecut mi-au picat planurile cu vreo 3 zile inainte. Am fost suparata-Dunare o saptamana, mai ales ca prietenii care s-au dus, pana la urma, mi-au tot pus poze cu dedicatie pe FB…

Nu-i vorba ca si anul asta aproape renuntasem la idee si apoi a durat o vesnicie pana ne-am hotarat si era cat pe ce sa nu se mai intample. Dar mergem, zau. Am luat deja bilete la 3 spectacole – le-am luat eu, ca sa fiu sigura. Chiar daca nu-s spectacolele de marca ale festivalului, tot o sa ne ducem cu mintea si inima deschise si o sa ne bucuram tare pentru ele.

Nu-mi pasa ca o sa ploua – eu, care sufar teribil din cauza vremii si care-s tare amarata cand nu e soare ! Daca o sa fiu la Sibiu cu prietenii mei si o sa vedem trei piese de teatru si o sa umblam prin ploaie si o sa bem o ciocolata calda in Piata Mica, toate or sa fie bine si la locul lor. Asa sa stiti. Si poate o sa-mi revina si cheful de scris 😉

PS: Am scris postul teoretic pentru provocarea Cristinei. Practic l-am scris pentru mine, fiindca a venit la momentul potrivit cand s-au aliniat planetele 🙂 Chiar daca am stat pana la 3 dimineata, pentru ca, vorba ceea, merit.

Anunțuri

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: